Kaufland – sau cum ne facem că ne pasă

12 feb. 2012 Antal

Kaufland are probabil cele mai bine aprovizionate magazine dintre lanţurile de supermarketuri care au o acoperire teritorială extinsă chiar şi în oraşele mai mici. Preţurile sunt bune, reducerile uneori sunt chiar semnificative, iar oferta de bunuri alimentare şi industriale este destul de bogată şi diversificată. Este un loc potrivit inclusiv pentru achiziţionarea electrocasnicelor mici, cele mai multe no-name-uri la preţuri excelente.

În general nu sunt adeptul cumpărării de electrocasnice din această categorie, însă dacă am de exemplu îndoieli despre cât de util mi-ar fi un mixer vertical sau un aparat de ras electric etc., atunci este o soluţie bună achiziţionarea unuia ieftin pentru teste. Preţurile sunt mai bune decât în buticurile de chinezării, calitatea este şi ea de multe ori mai bună, dar cel mai important este faptul că la Kaufland aceste electrocasnice beneficiază de condiţiile de garanţie prevăzute de legea românească, lucru care nu se poate spune despre comercianţii de chinezisme ieftine.

Totul ar fi perfect, dacă nu i-ar fi venit unui creier neted din conducerea firmei ideea de a încerca să pară mai mult decât sunt. Iar pentru asta au implementat câteva măsuri care nu-i costă nimic, dar care au puterea de a-i enerva pe cumpărători. Cea mai cunoscută şi mai supărătoare idee este (dacă nu mă credeţi daţi o căutare pe Google) obligaţia casierelor de a repeta mecanic fiecărui client întrebarea „A fost totul în regulă?” Încercaţi să-i spuneţi că nu, n-a fost în regulă. Reacţia este ca a unei persoane trezită dimineaţa de colegi cu găleata cu apă rece. După ce-şi revine şi înţelege care este problema, vă va asigura că va comunica colegilor şi se va remedia problema, de exemplu eticheta greşită de la raftul cutare etc. Peste câteva zile altă casieriţă, acelaşi dialog, acelaşi răspuns. Se repetă scena de câte ori doriţi, eticheta greşită (gramaj dublu şi preţ mai mic decât real) va rămâne neatinsă luni de zile, până la epuizarea stocului.

Altă întâmplare. O casieră probabil nouă, greşeşte preţul unui produs, a introdus manual codul original în loc să scaneze eticheta de promoţie. Nu-i nimic, cheamă supraveghetoarea şi resetează bonul. Apoi greşeşte la numărul de cutii de nectar, era un bax de 6 dar a introdus 8. O anunţă pe colega de la intrare că voi veni să-i solicit diferenţa de bani. A mai făcut o boacănă dar sunt un om calm, îmi zic că şi eu puteam păţi la fel în locul ei. Când însă la final mă întreabă dacă „a fost totul în regulă?” chiar îmi venea să o iau la bătaie…

Singura oară când am obţinut o „mobilizare” puţin mai mare a fost odată când am întrebat de ce un anumit produs are două preţuri pe rafturi şi deşi l-am luat de pe raftul mai ieftin pe bon figura preţul mai mare. A fost chemat responsabilul de la raionul de produse din peşte. Un puştan, după aspect nu părea a avea mai mult de 14 ani, cu câţiva metri înainte de a ajunge la noi şi-a şters mucii în mâneca roşie a halatului. Răspunsul lui: „nu ştiu” însoţit de un energic ridicat din umeri. Insist cu întrebarea, dar el nu ştie, că tocmai a picat din lună. Îl rog ca măcar să elimine eticheta greşită să nu deruteze şi alţi cumpărători. Răspunsul? Nu poate! El este „responsabil” al raionului de peşte dar nu are autoritatea de a înlătura o etichetă greşită, pe care figura un preţ mai mic decât cel real. Şi aşa am plecat cu un gust amar din magazin. Era de ajuns să spună ca am greşit, ne cerem scuze şi remediem imediat problema. Nici măcar nu cerusem diferenţa de bani înapoi, pentru că şi eu eram convins că este o greşeală sau neatenţie. Am vrut doar că alţii să nu fie păcăliţi. Dar la Kaufland „nu se poate”.

Se pare că a lucra în conducerea unei multinaţionale este la fel cu a fi membru al parlamentului. Cu toţii ne minunăm cât de rupţi de realitate sunt politicienii. Ei bine, dacă managerii multinaţionalelor ar beneficia de aceeaşi acoperire în media, am constata că nici ei nu sunt mai breji.

A fost totul în regulă? Păi dacă nu era, mai aşteptam eu să mă întrebi? Dorind să arate că le pasă, au reuşit să ne demonstreze că nu le pasă nici cât negru sub unghie de cumpărători.